În administraţia publică nu există experţi pregătiţi să sprijine mediul de afaceri în accesarea de fonduri europene, a subliniat Iolanda Mihalache, preşedintele Asociaţiei PartNET. Domnia sa a menţionat: "Programele actuale sunt foarte greu de implementat. Doamna ministru Rovana Plumb a spus că Ministerul Fondurilor Europene este un fel de bancă. În acelaşi timp, băncile sunt bănci, Fondul de Garantare - tot un fel de bancă. Imaginaţi-vă cât de greu îi este unui mic întreprinzător care are trei bănci în faţă să-şi implementeze proiectele. Marea problemă a accesării fondurilor UE este că, în administraţia publică, nu există experţi pregătiţi ca să sprijine oamenii de afaceri, ONG-urile sau societatea civilă să acceseze fonduri europene. Cu toate acestea, Programul Operaţional Capacitate Administrativă (POCA) se referă exact la pregătirea acestor salariaţi din administraţia publică. În mod normal, sunt alocaţi 553.000 de euro, iar până în momentul de faţă au fost accesaţi 11%. Dar, deşi au venit către România aceste rambursări, doar 7,18% au fost plătite către beneficiari. Iar acesta este doar un exemplu. Rezultă că o sumă de bani există, dar, din cauza birocraţiei, a întârzierilor, a lipsei de coerenţă, beneficiarii nu pot intra în posesia acestor bani. Aşadar, cum facem cu aceste bănci, având în vedere că beneficiarii nu îşi primesc banii?"
În opinia domniei sale, dacă nu există infrastructură, IMM-uri dezvoltate, resursa umană pleacă. Totul este impredictibil, menţionează doamna Mihalache, apreciind că niciodată nu se ştie când începe sau când se termină ghidul de întocmit, dacă acesta vine în avantajul beneficiarilor sau nu: "Expertul trebuie să aibă o experienţă specifică, întrucât este foarte multă birocraţie, sunt întârzieri majore în tot ceea ce se întâmplă, totul este inflexibil. Există multe blocaje care nu ţin de noi. De ce? Trebuie ca toate aceste neajunsuri să se rezolve, să fie găsite soluţii de sprijin împreună cu Guvernul".
Conform Iolandei Mihalache, printre dificultăţile accesării fondurilor europene se numără:
"- Rata scăzută de absorbţie a fondurilor europene - 18% la sfârşitul lunii iunie 2018;
- Impredictibilitate în durata de accesare a fondurilor europene: întârzieri majore în publicarea ghidurilor, deschiderea apelurilor, obţinerea finanţării, precum şi întreruperi între perioadele de programare ;
- Experţii din cadrul instituţiilor publice nu sunt capabili să pregătească şi să gestioneze proiecte singuri sau nu sunt în măsură să aibă un rol central în managementul acestora;
- Modul de lucru al AM/OI: abordare neunitară între organisme, lipsa interacţiunii cu beneficiarii, schimbarea regulilor în timpul jocului;
- Lipsa armonizării ghidurilor cu realitatea, cu legislaţia naţională şi europeană şi cu necesităţile beneficiarilor;
- Birocraţie excesivă indusă de instituţiile româneşti;
- Dificultate în identificarea şi menţinerea grupului ţintă datorat întârzierilor majore între publicarea ghidului şi obţinerea finanţării;
- Nealocarea de către actorii publici a fondurilor proprii pentru continuarea activităţilor întreprinse în cadrul proiectelor finalizate;
- Apelurile nu au o abordare unitară într-o limită de timp bine definită, ducând la discontinuitatea proiectelor;
- Lipsa unui cadru legal robust şi previzibil care să ofere stabilitate tuturor actorilor implicaţi în proces".
În acelaşi timp, beneficiile identificate de domnia sa sunt:
"- Solidaritatea cu ţările mai puţin dezvoltate şi regiuni din UE prin alocarea substanţială a fondurilor europene pentru România;
- Accent pus pe creşterea economică, ocuparea forţei de muncă, competitivitate, crearea de parteneriate public-private;
- Firmele beneficiază de fonduri europene (microîntreprinderi, IMM, întreprinderi mari şi furnizori de formare profesională);
- Locuri de muncă nou create;
- Productivitatea muncii, calculată ca raport între valoarea adăugată brută şi ocupare este mai mare faţă de scenariul «fără fonduri»;
- Consumul privat este mai mare faţă de ipoteza în care nu ar fi fost implementate fondurile europene;
- Remuneraţia medie a unui salariat a crescut comparativ cu situaţia simulată a neimplementării fondurilor europene;
- Creşterea cumulată a exporturilor de bunuri şi servicii în scenariul «cu fonduri» este mai mare faţă de scenariul lipsei fondurilor, în timp ce importurile de bunuri şi servicii sunt mai mari".
1. fără titlu
(mesaj trimis de zaza în data de 16.12.2018, 12:51)
Dupa 30 de ani......nu avem nici EXPERTI...??? rusine intregei clase politice si Guvernari. Ce face cracanata de Rovana Plumb ????actuala responsabila....